Economis-t

Fluxul clienţilor:

-în sala de vânzare accesul clienţilor la raioane se realizează în funcţie de dimensiunile şi orientarea căilor de circulaţie astfel elementele care stau la baza dimensionării şi orientării căilor de circulaţie sunt următoarele:

1.Intrarea în magazin trebuie să fie orientată spre stradă 

-uşile sa fie mereu deschise

-pentru ieşire este de preferat o uşă separată 

2.În magazinele auto-servire trebuie să se respecte următoarele criterii: 

- în lungul axei longitudinale a sălii de vânzare, să fie amplasate  rafturile astfel încât clienţii să aibă acces cu uşurinţă la mărfurile expuse pe axa longitudinal perpendiculară în funcţie de dimnesiunea magazinului.

 -fluxul clienţilor trebuie orientat astfel încât punctul de plecare să coincidă cu punctul de sosire.

3.Spaţiile pentru ciculaţia clientilor sunt următoarele:

-căi princicpale de circulaţie

-culoare pentru efectuarea cumpărăturilor

-spaţii pentru staţionare (în cazul magazinelor unde există lifturi în faţa scărilor rulante, în faţa caselor de marcat).

Produsele de apel se referă la acele produse amplasate astfel încât clienţii să fie atrasi de fiecare dintre ele şi să parcurgă întrega sală de vânzare.

Produsele de cerere curentă se referă la acele produse care participă ca şi produsele de apel la dirijarea clienţilor pe fiecare culoar de circulaţie.

     Suprafaţa de vânzare:

-este sub formă pătrată sau dreptunghiulară, înălţimea fiind curpinsă între 3-3,5m

     Raioanele:

      Dimensionarea raioanlor presupune repartizarea suprafeţelor de vănzare pe raioane

-acest proces se realizează în funcţie de următoarele criterii

1.volumul şi structura sortimentului de mărfuri

2.tipul şi dimensiunile mobilierului

3.formele de etalare şi de vânzare a mărfurilor

4.obtinerea clienţilor

5.amplasarea magazinului

     Etapele parcurse în dimensionarea raioanelor:

1)stabilirea numărului de referinţă pentru fiecare raion

Referinţă: reprezintă un produs de o anumită marcă, o anumită culoare o anumită mărime

2)stabilirea stocului de etalare din sala de vănzare

3)stabilirea normei de încărcare cu mărfuri pe mp2 pe suprafaţa de etalare

4)calcularea raportului dintre suprafaţa de etalare şi cea ocupată de mobilier

5)determinarea lungimii linearului pentru fiecare raion

     Există două tipuri  de lineari:

a)la sol: când lungimea de prezentare a mobilierului este măsurat la sol

  În funcţie de mărimea şi profilul magazinului suprafaţa comercială este formată din :

    1.Suprafaţa destinată vănzării: în care are loc procesul de vănzare

    2.Suprafaţa destinată păstrării  în care are loc păstrarea mărfurilor pe anumite perioade de timp

    3.Suprafaţa auxiliară:

       a)suprafaţa destinaă primirii si recepţionării mărufrilor

       b)spaţiul destinat ambalării pespectiv depozitării ambalajelor

       c)spaţiul pentru repararea produselor de folosinţă îndelungată

       d)vestiare, duşuri

       e)birouri

       f)spaţii tehnice (centrale termice,centrale telefonice, centrale de aer condiţionat)

  Sisteme de depozitare: 

     -în cazul  depozitelor există trei varinate de flux ale mărfurilor:

       1.circulaţia mărfurilor în linie dreaptă atunci când zonele de recepţie şi expediţie sunt paralele

       2.circulaţia mărfurilor în arc de 90 grade atunci când yonele de recepţie si expedişie sunt amplasate perpendicular de două laturi ale depozitului.

       3.circulaţia mărfurilor în arc de 180 grade auntci când zonele de recepţie şi expediţie sunt amplasate pe aceaşi latură a depozitlui

   În cadrul depozitului se întâlneşte trei zone:

      Zona1: este situată în vecinătatea căilor principale de acces unde se livrează cantităţi de mprfuri mai mari şi cu frecvenţă mai mare.

      Zona2:se situiază în vecinătatea primei zone şi este destintă păstrării mărfurilor în cantităţi medii şi cu frecvenţă medie.

      În funcţie de natura legăturilor existente între funcţii şi compartimente  de şi de moduri de repatizare a responsabilităţii se întâlnesc următoarele tupuri de structuri organizatorice:

      1.Structura ierarhică:

-fiecare angajat are un singur şef care decide şi controlează activitatea acestuia

-se întâlneşte la firmele mici care necesită o dotare tehnică redusă

      Avantaje:

-se precizează clar autoritatea şi menţinerea disciplinei la locul de muncă.

      Dezavantaje:

-sporirea biroctaţiei şi incetinirea peocesului de luare a deciziilor.

      2.Structura funcţională:

-presupune organizarea unor compartimente specializate pe diferite domenii de activitate

-orice executant poate primi dispoziţii atât din partea şefului ierarhic cât şi din partea şefului unui compartiment funcţionar

      Avantaje:

-posibilitatea îndrumării competente care se datorează specializării managerilor

      Dezavantaje:

-infomraţiile sunt mai complexe şi circulă pe diferite nivele ierarhice

-disciplina ăn muncă este redusă

-scade responsabilitatea

      3.Structura mixtă

-combină carcateristicile,avantajele dar si dezavantajele primelor două tipuri de structuri.